Când cineva spune „o țigară costă X lei”, de obicei se referă doar la prețul pe etichetă. Ceea ce nu se discută la fel de des sunt cheltuielile ascunse: tratamentul bolilor asociate fumatului, zilele de muncă pierdute, scăderea productivității sau impactul social și familial. În România, fumatul rămâne larg răspândit: aproape 28 % dintre adulți declară consum regulat de tutun, cu rate mai mari în rândul bărbaților decât al femeilor. Statisticile sugerează că aproape 4,2 milioane de români fumează, un nivel ridicat comparativ cu multe alte țări membre ale Uniunii Europene.
Analiza economică extinsă arată că fumatul nu afectează doar buzunarul individual, ci și bugetul colectiv al societății. Costurile directe și indirecte ale afecțiunilor cauzate de fumat pot reprezenta peste 4 % din PIB, incluzând cheltuielile de sănătate și pierderile de productivitate. La nivel global, impactul economic total al fumatului se măsoară în trilioane de dolari, ca fracțiune semnificativă din economia globală.
Cât plătește, de fapt, un fumător?
Pe plan individual, costurile se adună surprinzător de repede. Un fumător care consumă un pachet de țigări pe zi poate cheltui în jur de 430 lei pe lună sau peste 5.000 lei pe an doar pentru țigările clasice.
„Pe hârtie pare doar o cheltuială lunară, dar după cinci ani te uiți la aproape 30 000 lei doar pe tutun. Fără să punem la socoteală vizitele medicale, medicamentele, răcelile prelungite sau zilele în care trebuie să stai acasă”, spune Andreea, o tânără de 24 de ani, din Cluj-Napoca, care fumează de peste cinci ani.
„Am simțit cel mai mult costul invizibil când am început să lipsesc de la job din cauza tusei persistente și a problemelor respiratorii. Când adaugi și abonamentele la tratamente sau consultații, suma reală e mult mai mare decât îți dai seama la început”, povestește Mihai, un tânăr de 28 de ani, din București.
Alternativele pe care le caută fumătorii
Pe măsură ce costul fumatului tradițional a devenit tot mai vizibil, unii fumători adult caută alternative. Țigările electronice și dispozitivele fără ardere au apărut ca o variantă pe piață, cu o discuție complexă în spate: ele nu sunt lipsite de risc, dar în unele analize sunt prezentate ca posibile instrumente de reducere a expunerii la produsele combustibile pentru adulții care nu reușesc să renunțe. În România, ponderea utilizatorilor de țigări electronice este sub media din Uniunea Europeană, dar există tendințe de schimbare a comportamentului de consum.
Experții subliniază că, dacă se consideră astfel de produse în strategia de reducere a riscurilor, decizia trebuie să fie bazată pe informare și pe joncțiunea cu politicile publice de sănătate, fără a privi device-urile alternative ca soluții miraculoase.
Calitatea și responsabilitatea în distribuție
Pe o piață atât de sensibilă, unde siguranța consumatorului este esențială, diferența între un lanț de distribuție legitim și o sursă nevizibilă poate fi critică. Un comerciant responsabil va afișa informații clare despre produse, va avea garanții documentate și proceduri pentru gestionarea reclamațiilor și retururilor, și va respecta restricțiile de acces pentru minori.
Reprezentanți Elvapo.ro, unul dintre cei mai mari comercianți de țigări electronice din România, subliniază aceste aspecte într-o discuție despre standarde: „Siguranța începe cu transparența. Toate produsele noastre sunt originale și însoțite de documentația fiscală și tehnică necesară. Ne asigurăm că vârsta clienților este verificată la fiecare comandă și că informațiile despre utilizare și garanție sunt disponibile fără ambiguitate”, spune un reprezentant al Elvapo.ro – un magazine cu prezență online și fizică pe piața românească.
„Consumatorul informat este cel mai bine protejat. Dincolo de prețul de pe etichetă, sunt costuri ascunse pe care multe persoane nu le calculează: efectele asupra sănătății, tratamentele ulterioare sau pierderile de productivitate. Într-un context reglementat, transparența și protecția cumpărătorului sunt esențiale”, adaugă aceeași sursă spre finalul discuției.
